ADHD

Hiperactivitatea cu deficit de atenţie este o tulburare de comportament cu o foarte mare incidenţă, ale cărei simptome caracteristice sunt impulsivitatea, neatenţia şi hiperactivitatea. Această tulburare debutează în copilărie şi persistă la un număr important de persoane şi la vârsta adultă. Tulburarea are efect negativ asupra învăţării şcolare şi areca efect deteriorarea relaţiilor sociale ale copilului.

Factori genetici în ADHD

Studiile recente scot în evidență faptul că hiperactivitatea cu deficit de atenție este o tulburare de spectru. Acest lucru înseamnă că în familiile copiilor diagnosticați cu ADHD există și alte persoane care prezintă o parte dintre simptomele tulburării, chiar dacă nu îndeplinesc în totalitate criteriile DSM-IV-TR pentru diagnostic.

Studiile de psihopatologie în familiile cu cazuri de hiperactivitate cu deficit de atenţie, studiile de adopţie şi studiile pe gemeni sugerează prezenţa unei contribuţii genetice în etiologia acestei tulburări.

Studiile pe gemeni au fost utilizate pentru a estima contribuția relativă a factorilor genetici și a mediului la varianța fenotipică a ADHD-ului în populație. Estimarea se face prin compararea ratelor de concordanță a diagnosticului de ADHD, sau a trasăturilor specifice tulburării, la gemenii monozigoți și dizigoți. Datele rezultate din 20 de astfel de studii au arătat că datele genetice explică aproximativ 76% din varianța tulburării la copii și adolescenți, în timp ce la adulți această rată este doar de 30% (Faraone & all, 2005).

O altă metodă utilizată pentru a testa dacă factorii genetici au influență asupra transmiterii familiale a tulburării a fost cea a studiilor de adopție. Rata apariției ADHD la rudele biologice ale copiilor diagosticați cu ADHD a fost mai mare decât la familiile adoptive.

Nikolas și Burt publică în anul 2010 rezultatele unei metaanalize în care au selectat 79 de studii pe gemeni și studii de adopție realizate pe copii diagnosticați cu ADHD, atât tipul inatenție, cât și tipul hiăperactivitate-impulsivitate. Din aceste studii, autorii au reținut pentru analiză 13 eșantioane cu ADHD tipul inatenție și 9 eșantioane de copii diagnosticați cu ADHD tipul hiperactivitate-impulsivitate. Rezultatele au relevat faptul că ambele dimensiuni ale tulburării au o foarte ridicată componentă de determinare genetică. Astfel, factorii genetici s-au dovedit relevanți pentru 71% dintre pacienții cu ADHD tipul inatenție și pentru 73% dintre pacienții cu ADHD tipul hiperactivitate-impulsivitate. În schimb, efectele factorilor de mediu s-au dovedit a fi neglijabile pentru ambele dimensiuni ale tulburării. Efectele genetice nonaditive (de exemplu, interacțiunile dintre alele între și în cadrul locilor) au influente mai puternice asupra inatenției, comparativ cu hiperactivitatea (15% versus 2%), ceea ce sugerează ideea că fiecare dimensiune a tulburării este influențată de factori etiologici specifici. (Nikolas & Burt, 2010)

Neurofizioligia ADHD. Studiile anatomice la nivel cerebral realizate pe pacienții cu ADHD au arătat clar implicarea lobilor frontali (Castellanos et al., 2002), parietali (Sowell et al., 2003), ganglionilor bazali (Castellanos and Giedd, 1994), corpului chalos (Giedd et al., 1994) și cerebelului (Berquin et al., 1998). De asemenea, studiile imagistice de fiziologia creierului sprijină ideea implicării circuitului pe partea dreaptă lob frontal – ganglioni bazali, cu o influență modulatorie puternică din partea cerebelului. (Giedd & Rapoport, 2010)

Studiile longitudinale indică o întârziere de dezvoltare a grosimii corticale, în special în lobii frontali. Zona cu cele mai mari diferențe de dezvoltare înregistrate între copiii cu ADHD și cei din grupul de control este cea a cortexului prefrontal mijlociu, care atinge dimensiunile expectate în jurul vârstei de 10.9 ani la copiii cu ADHD, în timp ce la copiii normali ajunge la aceleași dimensiuni în jurul vârstei de 5.9 ani.

Rezultate similare au fost observate și la nivelul hipocampusului: la copiii cu ADHD care răspund la tratament și simptomele se remit, dezvoltarea hipocampusului este similară cu cea a copiilor normali, în timp ce la copiii cu ADHD persistent se înregistrează o scădere progresivă în timp a volumului hipocampusului. (Giedd & Rapoport, 2010)

Conform criteriilor stabilite de American Psychiatric Association în 2000 (DSM-IV-TR) un copil poate fi diagnosticat ca având hiperactivitate cu deficit de atenţie dacă:

  1. Se îndeplineşte fie condiţia 1, fie condiţia 2:
  2. şase (sau mai multe) dintre următoarele simptome de inatenţie sunt prezente pe o perioadă de cel puţin 6 luni, într-un grad dezadaptativ şi discrepant faţă de nivelul de dezvoltare:
  3. a) este incapabil adesea de a fi atent la detalii ori face erori prin neglijenţă în efectuarea temelor şcolare sau în alte activităţi;
  4. b) adesea are dificultăţi în susţinerea atenţiei asupra sarcinilor sau activităţilor de joc;
  5. c) adesea pare a nu asculta ceea ce i se spune;
  6. d) adesea nu se conformează instrucţiunilor şi este incapabil să-şi termine temele pentru acasă (nedatorate comportamentului opoziţionist sau incapacităţii de a înţelege instrucţiunile);
  7. e) adesea are dificultăţi în organizarea sarcinilor şi activităţilor;
  8. f) adesea evită, are aversiune, nu este dispus să se angajeze în sarcini care necesită un efort mental susţinut;
  9. g) adesea pierde lucruri necesare pentru diverse sarcini sau activităţi;
  10. h) adesea este uşor de distras de stimuli irelevanţi;
  11. i) adesea este uituc referitor la activităţile cotidiene.
  12. şase (sau mai multe) dintre următoarele simptome de hiperactivitate-impulsivitate sunt prezente pe o perioadă de cel puţin 6 luni într-un grad care este dezadaptativ şi în contradicţie cu nivelul de dezvoltare:

Hiperactivitatea:

  1. a) adesea dă din mâini sau din picioare sau se foieşte pe scaun;
  2. b) adesea îşi părăseşte locul atunci când este de dorit să rămână aşezat;
  3. c) adesea aleargă sau se caţără excesiv, în situaţii în care acest lucru este inadecvat;
  4. d) adesea nu poate desfăşura activităţi ludice sau distractive în linişte;
  5. e) adesea este „în continuă mişcare” sau acţionează ca şi cum „ar fi împins de un motor”;
  6. f) adesea vorbeşte excesiv de mult;

Impulsivitatea:

  1. g) adesea trânteşte răspunsuri la întrebări înainte ca acestea sa fie complet formulate;
  2. h) are dificultăţi în a-şi aştepta rândul în jocuri sau în activităţi de grup;
  3. i) adesea întrerupe sau deranjează pe ceilalţi. (de exemplu, se amestecă în jocurile altor copii);
  4. Debutul unor simptome înainte de etatea de 7 ani.
  5. O anumită deteriorare din cauza simptomelor este prezentă în două sau mai multe situaţii (de exemplu, la şcoală şi acasă).
  6. Trebuie să fie clară proba deteriorării semnificative clinic în funcţionarea şcolară, socială.
  7. Simptomele nu survin exclusiv în cursul unei tulburări de dezvoltare pervasive, al schizofreniei ori al altei tulburări psihotice şi nu sunt explicate mai bine de altă tulburare mentală.

În funcţie de patternul simptomului predominant (inatenţie, hiperactivitate/ impulsivitate) în cursul ultimelor 6 luni avem (DSM- IV-TR):

  1. Tulburarea hiperactivitate/deficit de atenţie, tip combinat: dacă şase (sau mai multe) simptome de inatenţie şi şase (sau mai multe) simptome de hiperactivitate-impulsivitate au persistat cel puţin 6 luni.
  2. Tulburarea hiperactivitate/deficit de atenţie, tip predominant de inatenţie: dacă şase (sau mai multe) simptome de inatenţie, dar mai puţin de şase simptome de hiperactivitate-impulsivitate sunt prezente pe o perioadă de cel puţin 6 luni.
  3. Tulburarea hiperactivitate/deficit de atenţie, tip predominant hiperactiv-impulsiv: dacă şase (sau mai multe) simptome de hiperactivitate-impulsivitate, dar mai puţin de şase simptome de inatenţie, au persistat cel puţin 6 luni.

La copiii şi adolescenţii cu această tulburare de hiperactivitate/deficit de atenţie, cel mai întâlnit este tipul combinat.

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s