Disgrafia

Aptitudinea grafică (învăţarea scrisului) este o aptitudine puternic dependentă cultural. Scrisul trebuie învăţat într-o perioadă relativ scurtă, în care au loc puternice rafinări ale sistemului cognitiv, perceptual şi motor. Scrisul include generarea ideilor şi expresia lor în concordanţă cu regulile sintactice şi lexicale (Meulenbrok, R., 1989).

Condiţiile determinante ale învăţării scrisului sunt (T.Kulcsar & V.Preda, 1983):

  1. Pe plan anatomo-fiziologic atingerea gradului de maturizare necesar însuşirii scrierii; prin examenul clinic al neuromotricităţii se stabilesc caracteristicile coordonării motorii, lateralităţii şi orientării atât spaţio-temporale, cât şi în propria schemă corporală.
  2. Dezvoltarea psihomotorie este de asemenea o condiţie esenţială a progresului la scris. Ponderea factorilor motori este mai mare în primele etape ale însuşirii şi dezvoltării grafismului. Spre exemplu, la 6-7 ani o diferenţă de câteva luni introduce în grafismul copiilor variaţii simţitoare ale calităţii.
  3. Dezvoltarea perceptiv-motorie; un rol esenţial joacă mai ales formarea coordonatelor vizual-motorii.
  4. Perceperea identităţii şi nonidentităţii figurilor – diferenţierea clară a grafemelor (autogenetic la 5-6 ani).

De Ajuriaguerra (1980) descrie patru factori ai progresului la scris:

  1. Dezvoltarea motricităţii
  2. Dezvoltarea generală a copilului
  3. Dezvoltarea limbajului şi factorii de structurare spaţio-temporară
  4. Antrenamentul şi exigenţele situaţiei şi ale mediului.

Dezvoltarea motricităţii. Scrisul este o activitate motorie fină, foarte complexă şi diferenţiată, a cărei formare este laborioasă şi de lungă durată.  De aceea, dezvoltarea psihomotorie a copilului este fundamentul esenţial al dezvoltării scrisului.  Se pot distinge două nivele ale dezvoltării psihomotorii: cel al dezvoltării generale, care include ansamblul reglărilor tonico-posturale şi al coordonărilor cinetice (deoarece scrisul implică o imobilizare şi o bază tonică generală cu atât mai uşor realizabile şi mai adaptabile scopului cu cât motricitatea generală este mai evoluată) şi cel al dezvoltării activităţilor digitale fine, deosebit de importante în cazul scrisului.

Avem deci de-a face cu o dezvoltare perceptiv-motorie în care mai ales formarea coordonărilor oculo-motorii joacă un rol esenţial. Ponderea factorilor motricităţii este foarte mare în primele etape ale dezvoltării grafismului.

Dezvoltarea generală a copilului pe triplul plan al inteligenţei, afectivităţii şi socializării condiţionează de asemenea progresul la scris

Dezvoltarea limbajului şi factorii de structurare spaţio-temporară. Scrisul este limbaj exprimat grafic.  Practica lui dezinvoltă face dovada nivelului general de evoluţie în domeniul limbajului.  Câtă vreme limba nu este stăpânită, traducerea grafică este vădit anevoioasă.

Antrenamentul şi exigenţele situaţiei şi ale mediului. Este necesară exersarea continuă a scrisului.  De asemenea, trebuie să avem în vedere şi exigenţele mediului şi în primul rând şcoala.  Însăşi exigenţa învăţării scrisului se naşte şi se precizează în şcoală.  Şcoala propune un ideal caligrafic şi exercită anumite constrângeri.

Disgrafia. Tulburarea de dezvoltare a scrisului expresiv poartă numele de disgrafie (DSM-IVI-TR).

Elementul esenţial al disgrafiei îl constituie un nivel al aptitudinilor grafice substanţial sub cele expectate, dată fiind etatea cronologică a individului, inteligenţa măsurată şi educaţia corespunzătoare vârstei. Perturbarea în expresia grafică interferează semnificativ cu reuşita şcolară sau cu activităţile vieţii cotidiene care necesită aptitudini grafice. Dacă este prezent un deficit senzorial, dificultăţile în aptitudinile grafice sunt în exces în raport cu cele asociate de regulă cu acesta. (DSM-IV-TR, 2000)

Scrierea copilului apare cu omisiuni de sunete, silabe sau cuvinte, contopiri de cuvinte, substituiri de grafeme sau deformări, o nesiguranţă a scrierii. Se datorează de multe ori doar unei contracţii musculare exagerate, legate de tulburări de origine emoţională. Scrisul devine neciteţ sau incoerent.  Deteriorarea în abilitatea de a compune texte scrise poate fi marcată de erori de ortografie, erori gramaticale sau de punctuaţie în cadrul propoziţiilor sau de organizarea defectuoasă a paragrafelor.

Criteriile de diagnostic pentru disgrafie, conform DSM-IV-TR sunt :

  1. Aptitudinile grafice, măsurate prin teste standardizate administrate individual (sau evaluările funcţionale ale aptitudinilor grafice), sunt substanţial sub cele expectate, dată fiind etatea cronologică a persoanei şi educaţia corespunzătoare etăţii.
  2. Perturbarea de ia criteriu! A interferează semnificativ cu performanţa şcolară sau cu ac

tivităţile vieţii cotidiene care necesită compunerea de texte scrise (de ex., propoziţiuni sau paragrafe organizate, scrise corect gramatical).

  1. Dacă este prezent un deficit senzorial, dificultăţile în aptitudinile grafice sunt în exces în raport cu cele asociate de regulă cu acesta.

Se cunosc mai multe forme de disgrafie:

  1. Propriu-zisă – elevul nu poate să se exprime prin scris deoarece nu se realizează legătura între sistemul simbolic şi grafemele care reprezintă sunete, cuvinte, textele devenind astfel lipsite de logică şi sens;
  2. Motrică – motricitatea este în mod particular lezată fără ca sistemul simbolic să fie afectat;
  3. De evoluţie, de dezvoltare sau structurală;
  4. Temporo-spaţială – este afectată mai ales componenta spaţială.

În cazurile severe tulburarea devine evidentă la 7 ani (clasa a doua), iar în cazurile mai puţin severe  la 10 ani (clasa a cincea) sau chiar mai târziu.

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s