Adolescentul anorexic

psihoterapie copii si adolescentiAnorexia nervoasă este o boală devastatoare nu numai pentru adolescent, ci și pentru persoanele care îl îngrijesc. Aceștia din urmă, în speță părinții, sunt nevoiți să privească cum copilul lor duce o luptă confuză cu simptome intense și care îi pot amenința viața. Copiii și adolescenții diagnosticați cu anorexie nervoasă suferă de regulă și de depresie, anxietate, precum și de alte sindroame din categoria sănătății mintale. Aceștia întâmpină dificiltăți semnificative în funcționarea socială, emoțională și academică, dificultăți care pot interfera decisiv cu dezvoltarea personalității lor. (Sim, M. & Mattheus. A, 2013)

Anorexia nervoasă a fost descrisă prima dată în 1694 de către Richard Morton (1637 – 1698), medicul regelui James al II-lea al Angliei, în tratatul său despre ceea ce numea el „atrofia nervoasă” (nervous atrophy), în care a semnalat între altele și apariția „amenoreei’”, precum și asocierea cu un comportament hiperactiv. Morton a descris cazul unei fete de 18 ani, fără poftă de mâncare și într-atât de emaciată încât că rămăsese doar „piele și oase” (”skeleton only clad with skin”). Pierduse ciclul menstrual și studia zi și noapte fără semne de oboseală. Morton nu găsise alte semne de patologie fizică și gândea că boala se datora unei stări anormale a „spiritelor animale” și slăbirii tonusului nervilor. El presupunea că pasiunile violente ale sufletului au deranjat spiritele animale ale acestei fete, trimițând prea mult sânge la creier. De asemenea credea că, poate, și schimbări în climă – nopțile foarte reci din anul 1684 – au contribuit la apariția bolii. Terapia pe care a propus-o – plasturi pe stomac, săruri de amoniu, doctorii amare (chalybeats) conținând săruri de fier, nu au ajutat și pacienta a decedat după câteva luni.

Vă invităm să citiți întregul articol pe site-ul nostru:

http://www.psihoterapie-copil.ro/2015/10/30/anorexia-nervoasa-la-adolescenti/

Reclame